Boala celiacă, cunoscută și sub denumirea de enteropatie gluten, este o afecțiune de natură autoimună și ereditară care duce la intoleranța organismului la gluten. Acest compus se regăsește în cereale precum grâu, secară, ovăz și orz, și are potențialul de a deteriora pereții intestinului subțire, afectând astfel procesul de digestie.
Cauze și istoric a bolii celiace
Originea și descoperirea
Boala celiacă, cunoscută de-a lungul timpului sub diferite denumiri precum „enteropatie gluten” sau „maladia celiacă”, a fost observată de medici cu secole în urmă, dar abia în epoca modernă a fost corect diagnosticată și înțeleasă. Una dintre primele referințe documentate despre simptomele acestei boli datează din secolul al II-lea d.Hr., când Aretaeus din Cappadocia a descris pacienții cu „celiacus” ca având un abdomen umflat și o digestie constantă problematică.
Dr. Samuel Gee, în secolul XIX, este considerat pionierul în identificarea și descrierea bolii celiace în era modernă. A fost primul care a sugerat că dieta ar putea avea un rol crucial în tratamentul acestei boli.
Natura autoimună și genetică
La baza bolii celiace stă o reacție imună declanșată de prezența glutenului în intestinul subțire al persoanelor predispuse genetic. Aceasta înseamnă că nu toate persoanele care consumă gluten vor dezvolta boala celiacă. Predispoziția genetică este legată, în principal, de prezența genelor HLA-DQ2 sau HLA-DQ8.
Din punct de vedere biochimic, atunci când persoanele cu boala celiacă consumă gluten, sistemul lor imunitar reacționează atacând și deteriorând mucoasa intestinului subțire. Acest lucru afectează capacitatea intestinului de a absorbi nutrienții necesari din alimente, ducând la malabsorbție și la o gamă largă de simptome.
Factorii de mediu
Pe lângă predispoziția genetică și expunerea la gluten, se crede că există și alți factori de mediu care pot contribui la declanșarea bolii celiace, cum ar fi infecțiile intestinale la vârste fragede sau introducerea prea timpurie a glutenului în alimentația copiilor.
Evoluția înțelegerii bolii
De-a lungul timpului, înțelegerea acestei boli a evoluat. Inițial, se credea că boala celiacă este o afecțiune exclusiv pediatrică, însă cercetările ulterioare au arătat că poate fi diagnosticată la orice vârstă. Cu avansul tehnologic și dezvoltarea metodelor de diagnostic, s-a descoperit că multe persoane cu boala celiacă nu prezintă simptomele tipice, ceea ce a dus la o recunoaștere și un diagnostic mai bun al bolii în rândul adulților.
Astăzi, avem o înțelegere mult mai complexă a bolii celiace, iar tratamentele și diagnosticele sunt mai precise ca niciodată, oferind speranță și ameliorare pentru cei afectați.
Simptome recurente pentru boala celiaca
Adulții cu boala celiacă pot experimenta o gamă largă de simptome, incluzând dureri abdominale, tulburări digestive, mâncărime, reacții alergice, imunitate scăzută sau chiar sângerări nazale. La copii, manifestările apar adesea după consumul de alimente ce conțin gluten și includ diaree, distensie abdominală, iritabilitate și întârzierea creșterii.
Diagnosticarea bolii celiace
Deși simptomele bolii celiace pot fi asemănătoare cu alte afecțiuni, diagnosticarea se bazează pe metode precum testele serologice, endoscopia și biopsia mucoasei intestinale. Este crucial ca medicii să diferențieze această afecțiune de alte tulburări digestive sau infecții intestinale.
Tratament și prevenire a bolii celiace
Baza tratamentului: Dieta fără gluten
Din momentul diagnosticării și pe tot parcursul vieții, singurul tratament dovedit științific pentru boala celiacă este menținerea unei diete stricte fără gluten. Glutenul este o proteină regăsită în grâu, secară, orz și, în unele cazuri, ovăz. Evitarea sa completă din alimentație este crucială pentru vindecarea intestinului și prevenirea complicatiilor.
Alimente permise și alimente de evitat
Alimentele naturale, precum fructele, legumele, carnea și peștele, sunt în general sigure pentru persoanele cu boala celiacă. În schimb, produsele procesate, sosurile, condimentele și unele produse de panificație pot conține gluten ascuns, de aceea este important să citiți cu atenție etichetele. Astăzi, există o gamă variată de produse fără gluten pe piață, de la pâine și paste până la prăjituri, care sunt special concepute pentru cei cu intoleranță la gluten.
| Alimente Permise | Alimente de Evitat |
|---|---|
| Fructe și legume | Pâine cu grâu |
| Carne neprocesată | Produse de patiserie |
| Pește și fructe de mare neprocesate | Paste făinoase cu grâu |
| Orez | Cereale cu grâu |
| Cartofi | Biscuiți și prăjituri cu grâu |
| Linte și fasole | Bere făcută din orz |
| Produse lactate pure | Sosuri și dressinguri ce pot conține gluten |
| Nuci și semințe | Mezeluri (unele pot avea aditivi cu gluten) |
| Uleiuri și grăsimi nerafinate | Produse de panificație cu secară |
| Cereale fără gluten (ex: quinoa, hrișcă) | Orice produs care nu specifică „fără gluten” și are ingrediente neclare |
Monitorizarea și consultul medical
Deși dieta este piatra de temelie a tratamentului, este esențial ca pacienții să fie monitorizați regulat de către un medic gastroenterolog sau un medic nutritionist. Acesta va urmări să se asigure că simptomele se ameliorează, că nivelurile anumitor nutrienți sunt adecvate și că nu apar alte probleme asociate.
Educația și sprijinul
Educația este o componentă cheie a tratamentului. A înțelege boala, recunoașterea alimentelor și ingredientelor cu potențial de risc și învățarea tehnicii de citire a etichetelor sunt esențiale. Grupurile de sprijin și asociațiile pentru boala celiacă pot oferi resurse valoroase, sfaturi și o comunitate de sprijin pentru pacienți și familiile lor.
Prevenirea
Deoarece boala celiacă este o afecțiune genetică, nu poate fi prevenită în sensul clasic. Totuși, unele studii sugerează că introducerea glutenului în dieta bebelușilor între 4 și 6 luni, în timp ce încă sunt alăptați, ar putea reduce riscul de a dezvolta boala. Cu toate acestea, cercetările în acest domeniu sunt încă în curs.
Evitarea glutenului nu doar că previne simptomele, dar și complicațiile pe termen lung asociate cu boala celiacă, cum ar fi osteoporoza, infertilitatea sau chiar anumite forme de cancer. Astfel, respectarea unei diete fără gluten este, în același timp, o formă de tratament și de prevenire a complicatiilor.
Riscuri asociate bolii celiace
Nerespectarea dietei fără gluten poate duce la complicații, cum ar fi diabetul zaharat, tiroidita sau chiar un risc crescut de cancer în anumite părți ale organismului.
Cine este afectat de boala celiaca?
Statisticile indică faptul că boala celiacă afectează între 1 din 100 și 1 din 300 de oameni la nivel global, cu o prevalență mai mare la femei comparativ cu bărbații.
Înțelegerea și managementul bolii celiace sunt esențiale pentru o calitate a vieții îmbunătățită. Respectarea unei diete fără gluten este nu doar un tratament, ci și o metodă de prevenire a simptomelor și complicațiilor asociate.
