Virusul West Nile (VWN) reprezintă o entitate din familia Flaviviridae, iar principalul mod de transmitere la oameni este prin înțepătura țânțarilor infectați.
Ce este virusul West Nile?
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 80% dintre persoanele infectate cu VWN nu prezintă simptome. Totuși, în cazul a 20% dintre indivizi, se dezvoltă febra West Nile, fie într-o formă moderată, fie severă. Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), aproximativ 1 din 150 de persoane infectate dezvoltă o afecțiune gravă care afectează sistemul nervos central, cum ar fi encefalita sau meningita. Grupurile de risc pentru forme severe ale bolii includ persoanele în vârstă și pacienții cu imunitate compromisă. Trist este că nu există un vaccin specific pentru infecția cu VWN și nici un tratament specific pentru aceasta.
Virusul West Nile în România
Virusul West Nile a fost identificat pentru prima dată în anul 1937 în Uganda, Africa, de unde și denumirea sa. În ultimii ani, tot mai multe țări din Europa au raportat cazuri de infecții cu virus West Nile la om. În 1996, România a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de neuroinfecții West Nile din Europa, totalizând 352 de cazuri.
Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, factorii care favorizează apariția acestor cazuri de infecție cu West Nile în România și Europa includ:
- Schimbările climatice, cum ar fi temperaturile ridicate, ploile abundente urmate de valuri de căldură, cu cel mai mare număr de cazuri în sezonul cald – timpul când țânțarii sunt mai activi.
- Intensificarea circulației de călători și mărfuri.
Ce Implică Virusul West Nile?
Virusul West Nile există în natură prin intermediul unui ciclu de transmitere, implicând țânțarii, păsările și, în unele cazuri, oamenii. Păsările sunt „gazdele naturale” ale virusului, iar țânțarii se infectează când înțeapă o pasăre infectată cu West Nile. Apoi, țânțarii pot transmite virusul și altor păsări și oameni, în decurs de câteva săptămâni de la infectare.
Este important de menționat că atât oamenii, cât și caii sunt gazde „finale”, ceea ce înseamnă că ei nu răspândesc infecția mai departe. Până în prezent, nu există dovezi că virusul West Nile ar putea fi transmis de la om la om. Infecția se răspândește la om prin înțepătura unui țânțar infectat.
Simptome și Consecințele Infecției cu West Nile
Perioada de incubație a virusului West Nile variază între 3 și 14 zile.
- 8 din 10 persoane infectate cu West Nile nu prezintă simptome evidente (sunt asimptomatice).
- 1 din 5 persoane infectate cu West Nile dezvoltă o boală febrilă însoțită de simptome precum dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare, vărsături, diaree și erupții cutanate.
- 1 din 150 de persoane infectate cu virusul dezvoltă o boală severă, afectând sistemul nervos central, manifestată prin encefalită (inflamația creierului) sau meningită (inflamația membranelor care învelesc creierul și măduva spinării).
Simptomele bolii grave includ febră ridicată, dureri de cap, rigiditate la nivelul gâtului, dezorientare, slăbiciune musculară, amețeli și paralizie, convulsii, tremur, pierderea vederii și chiar comă. Aceste manifestări severe pot afecta persoane de toate vârstele, însă vârstnicii și cei cu afecțiuni preexistente sunt mai vulnerabili. Recuperarea după forme severe de boală poate dura de la săptămâni la luni, iar unele efecte asupra sistemului nervos central pot fi permanente.
Este important să subliniem că, în cazul unor persoane cu forme severe ale bolii, un deces poate surveni în aproximativ 1 din 10 cazuri.
Prevenție și Măsuri de Protecție
Deoarece țânțarii sunt vectorii principali pentru transmiterea virusului West Nile la om, prevenția constă în adoptarea măsurilor de protecție împotriva înțepăturilor de țânțari:
- Utilizarea substanțelor repelente pentru țânțari în zonele neacoperite de îmbrăcăminte, respectând instrucțiunile de pe ambalaj. De exemplu, se recomandă repelentele care conțin DEET, icaridin/picardin sau IR 3535.
- Purtați haine care să acopere cât mai mult pielea, precum mâneci lungi și pantaloni lungi, atunci când vă aflați în natură.
- Instalarea de plase de protecție la geamuri și uși, precum și utilizarea aerului condiționat dacă este posibil.
- Îndepărtarea surselor de țânțari din jurul locuinței prin golirea recipientelor cu apă stată și menajeră,
